Hanul Gabroveni

De la ruină la reper cultural al Bucureștiului

În inima Centrului Vechi, Hanul Gabroveni spune o poveste de aproape trei secole, transformată astăzi într-un model de reconversie inteligentă și sustenabilă a patrimoniului. Redeschis în 2014 ca sediu al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, hanul a fost restaurat cu grijă și transformat într-un spațiu cultural viu, deschis ideilor, publicului și artiștilor.

După decenii de declin, incendii și degradare, salvarea acestui monument istoric a însemnat nu doar recuperarea unui reper arhitectural al orașului, ci și redarea către comunitate a unui loc cu vocație creativă. Restaurarea Hanului Gabroveni este astăzi un exemplu de bune practici în reabilitarea patrimoniului, o dovadă că tradiția poate merge mână în mână cu cultura contemporană.

Cu săli de spectacole, expoziții, ateliere și evenimente, Hanul Gabroveni este mai mult decât o clădire salvată: este un spațiu de întâlnire între istorie și prezent, între comunitate și creație.

Povestea Hanului Gabroveni

1739

Prima mențiune documentară

 

Hanul Gabroveni este menționat pentru prima dată în documente în anul 1739. Se presupune că a fost construit pe un teren aparținând fostei Curți Domnești, fiind ridicat de domnitorul Constantin Mavrocordat ca un bezesten – o clădire mare, pătrată, care găzduia prăvălii, specifică piețelor orientale. Hanul era frecventat de negustori străini, în special din orașul bulgar Gabrovo, de unde și denumirea sa. 

1847

Marele incendiu al Bucureștiului

 

În 1847, un incendiu devastator a distrus o mare parte a Bucureștiului, inclusiv Hanul Gabroveni. Clădirea a fost reconstruită ulterior, păstrându-și funcția comercială și de cazare pentru negustori. ​

1874

Transformarea în Pasajul Comercial

 

În 1874, hanul a fost achiziționat de Solomon Ascher, care l-a transformat în Pasajul Comercial. Clădirea a fost extinsă cu un etaj, iar fațada a fost renovată. În acea perioadă, hanul găzduia diverse activități comerciale, inclusiv sediul băncii Marmorosch Blank. 

1955

Naționalizarea și declinul

 

În 1955, clădirea a fost naționalizată și a trecut în proprietatea CENTROCOOP. În timpul regimului comunist, hanul a fost șters din lista monumentelor istorice, iar starea sa s-a degradat treptat.

1999

Incendiu și degradare

 

În 1999, un nou incendiu a afectat clădirea, accentuând starea de degradare. Hanul a rămas într-o stare precară până la inițierea proiectului de restaurare.

2006–2014

Restaurarea și renașterea culturală

 

În 2006, Hanul a trecut sub administrarea ARCUB. Între 2009 și 2014, clădirea a fost restaurată, consolidată și extinsă printr-un proiect finanțat de Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European, implementat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național și Primăria Municipiului București prin ARCUB. 

 

Peste 300.000 de cărămizi din zidurile cu o vechime de peste 200 de ani au fost înlocuite individual, iar ornamentele turnate în metal ale porții au fost recompuse de la zero. 

 

Clădirea a fost finalizată în 2014 și transformată într-un spațiu cultural polivalent, cu o sală de spectacole de 160 de locuri, o sală-atelier și o sală-studio de 50 de locuri fiecare, săli de expoziție și conferințe.

2014

Deschiderea oficială ca centru cultural

 

În 2014, Hanul Gabroveni a fost redeschis oficial ca sediu al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București. Clădirea găzduiește spații multifuncționale pentru evenimente culturale, expoziții și spectacole, devenind un punct central în viața culturală a Bucureștiului.

Abonează-te la newsletter

Agendă

Proiecte

Despre ARCUB

Finanțare

Festival

Urmărește-ne

© 2025 ARCUB.
Toate drepturile rezervate